Pasul 0
Descarcă documentele ajutătoare şi dezarhivează documentul ajutător.

Pasul 1
Apasă pe butonul File (1).
Apasă pe opţiunea Open (2).
Din această fereastră putem naviga până în locaţia unde avem fişierul excel.
Execută dublu click pe registrul indicat (3).
În acest moment ni s-a deschis registrul pe care l-am selectat la pasul anterior.
Apasă pe butonul de închidere a ferestrei (4).

Pasul 2
O altă metodă de deschidere a unui registru presupune accesarea meniului de fişiere accesate recent.
Apasă pe butonul File (1).
Din lista de workbook-uri accesate recent, execută un click pe workbook-ul indicat (2).
Aceasta este modalitatea prin care putem deschide un registru de calcul existent.
Apasă pe butonul de închidere (3).

În cazul de faţă putem deci să consolidăm datele din aceste centralizatoare.
Consolidarea înseamnă de fapt crearea unui alt tabel unde fiecare valoare reprezintă o valoare agregată corespunzătoare tuturor celulelor înrudite.

Pasul 0
Descarcă documentele ajutătoare şi dezarhivează documentul ajutător.

Pasul 1
Instrumentul Consolidate se regăseşte în tab-ul Data.
Apasă butonul Consolidate (1).
Apasă pe butonul Reference pentru a putea selecta valorile din tabele (2).
Selectează sheet-ul Centralizatoare (3).
Acum vom selecta datele pe care dorim să le consolidăm.
După ce aţi ales datele dorite, apăsaţi pe butonul Reference (4).
Apasă butonul Add pentru a adăuga celulele de referinţă în listă (5).
Apăsaţi butonul Ok (6).
Excel a completat în mod automat tabelul nostru cu referinţe ale datelor din celelalte tabele.

Pasul 2
Atunci când actualizăm tabelele de referinţă, tabelul nostru consolidat nu se va actualiza automat, decât dacă alegem să facem un Refresh al datelor.
Dar mai există o variantă mult mai rapidă de a actualiza datele consolidate.
Putem crea o legătură activă între tabelul consolidat şi celelalte tabele.
Apasă butonul Consolidate (1).
Înainte de a realiza consolidarea datelor, vom alege o altă funcţie.
Apasă pe butonul evidenţiat (2).
Selectează funcţia Average (3).
Acum urmează să selectăm datele ce vor fi consolidate.
Apasă pe butonul Reference (4).
Selectează sheet-ul Centralizatoare pentru a selecta datele necesare consolidării (5).
După ce aţi ales datele dorite, apăsaţi pe butonul Reference (6).
Apăsaţi butonul Add (7).
Pentru a realiza o legătură activă între datele consolidate, bifează opţiunea Create links to source data (8).
Apasă pe butonul Ok (9).
În această clipă, în tabelul nostru toate valorile afişate au în spate formule de calcul ce se actualizează în mod automat atunci când se vor opera modificări asupra tabelelor de referinţă.

Un program de calcul tabelar poate fi închis prin mai multe moduri:
- se foloseşte butonul de închidere din interfaţă;
- combinaţia de taste Alt+F4;
- din meniul File se alege opţiunea Exit;
- etc.

 
Pasul 1
Pentru a deschide o aplicaţie de calcul tabelar, vom accesa meniul Start.
Apasă pe butonul Start (1).
Execută un click pe opţiunea All Programs (2).
Execută un click pe opţiunea Microsoft Office (3).
Execută un click pe programul Microsoft Excel (4).
În acest moment, aplicaţia de calcul tabelar (Microsoft Excel) s-a deschis.
Pentru a închide doar registrul curent, fără să închidem toată aplicaţia, apasă pe butonul de închidere (5).
Acum a rămas deschisă doar interfaţa programului Microsoft Excel.
Apasă pe butonul File (6).
Pentru a închide definitiv programul Microsoft Excel, apasă pe opţiunea Exit (7).

Pasul 2
O aplicaţie de calcul tabelar se mai poate deschide şi cu ajutorul instrumentului Run.
Apasă pe butonul Start (1).
Apasă pe opțiunea Run (2).
În această caseta se va scrie numele programului pe care vrem să îl rulăm.
În cazul nostru am scris doar excel.
Apasă pe butonul Ok (3).
În acest moment s-a deschis aplicaţia de calcul tabelar.
O metodă de închidere o mai reprezintă şi butonul de închidere a aplicaţiei din bara de sus, colţul din partea dreaptă.
Apasă pe butonul de închidere (4).

Pasul 0
Descarcă documentele ajutătoare şi dezarhivează documentul ajutător.

Pasul 1
În exemplul următor vrem să aflăm ce discount se aplică astfel încât preţul final să fie 19990.
Apasă butonul What-If Analysis (1).
Din meniul apărut alege opţiunea Goal Seek (2).
În caseta Set cell avem posibilitatea să stabilim valoarea pentru o celulă în funcţie de valoarea dorită prin schimbarea altei celule.
Selectează celula D3 pentru ca instrumentul Goal Seek să îi schimbe valoarea oferind astfel posibilitatea calculării discount-ului (3).
Selectează caseta To value pentru a scrie valoarea în funcţie de care se va calcula discount-ul (4).
În caseta To value s-a scris valoarea 19990.
Acum vom stabili care este celula pe care o vom schimba.
Execută un click în câmpul By changing cell (5).
Pentru a vedea care este acel discount, vom schimba celula în care apare vechiul discount.
Selectează celula C3 (6).
Apasă butonul Ok pentru a realiza calculele (7).
Instrumentul Goal Seek a calculat care este discount-ul şi ne anunţă că a găsit o soluţie.
Apasă butonul Ok (8).
Acest instrument poate fi aplicat pentru a realiza calcule în orice sens.
De exemplu:
- dacă vrem să ştim ce preţ ar avea produsul dacă avem un discount de 10% şi un preţ final de 19990;
- etc.

Pasul 0
Descarcă documentele ajutătoare şi dezarhivează documentul ajutător.

Pasul 1
Apasă combinaţia de taste Ctrl+Shift+Săgeată Jos.
Excel ştie să separe şi informaţiile care au anumite simboluri ce le delimitează.
De exemplu:
- virgulă;
- punct şi virgulă;
- spaţii libere;
- etc.
Apasă butonul Text to Columns (1).
Pentru a realiza această spargere de coloană, Excel ne pune la dispoziţie un Wizard ce ne va ghida până vom îndeplini sarcina propusă.
În mod implicit, la apariţia acestui Wizard, vom găsi deja bifată opţiunea Delimited, opţiune ce va fi folosită în cazul în care datele noastre sunt separate de un anumit delimitator.
Apasă butonul Next (2).
În cazul exemplului nostru, datele sunt separate de un spaţiu.
Din acest pas al wizard-ului, va trebui să stabilim tipul delimitatorului folosit în coloanele cu date.
Debifează opţiunea Tab (3).
Bifează opţiunea Space (4).
În clipa în care i-am spus că separatorul nostru este Space, Excel deja a împărţit coloana cu date în două coloane.
Apasă butonul Next (5).

Pasul 2
În această etapă, avem posibilitatea să formatăm coloanele în funcţie de ce date avem.
Apoi avem posibilitatea să alegem noua locaţie a datelor.
Apasă în zona indicată (1).
Noua locaţie a datelor ce vor fi “sparte” va fi celula C3.
Selectează celula C3 (2).
După ce s-a ales celula în care vor fi transferate datele, vom apăsa butonul de referinţe pentru a reveni la meniul iniţial.
Apasă în zona indicată (3).
În această fază tot ce mai trebuie făcut este să apăsăm butonul Finish pentru a încheia procesul de separare al datelor.
Apasă butonul Finish (4).
Excel ne va afişa un mesaj de avertizare, în care ne întreabă dacă vrem să înlocuim conţinutul celulelor în care vom face importul datelor.
Apasă butonul Ok (5).
Acum Excel a spart coloana ce conţinea numele şi prenumele persoanelor în două coloane, exact după cum am dorit.
Acestea sunt: nume şi prenume.

Pasul 0
Descarcă documentele ajutătoare şi dezarhivează documentul ajutător.

Pasul 1
Apasă combinaţia de taste Ctrl+Shift+Săgeată Jos.
După ce am selectat coloana care ne interesează, din tab-ul Data, vom apela la instrumentul Text to Columns pentru a putea separa informaţiile dintr-o coloană.
Apasă butonul Text to Columns (1).
Acest Wizard de conversie, prezintă în primă fază două opţiuni.
- delimited;
- fixed width.
În funcţie de conţinutul celulelor, putem alege opţiunea care se potriveşte.
De ex.:
- opţiunea delimited se poate aplica atunci când într-o coloană avem informaţii separate de un anumit separator, cum ar fi simbolul , (virgulă) sau simbolul ; (punct şi virgulă)
Bifează opţiunea Fixed width (2).
Apasă butonul Next pentru a trece la următorul pas (3).

Pasul 2
Pentru a separa un anumit număr de elemente dintr-o coloană, trebuie doar să realizăm un click în dreptul zonei unde vom despărţi elementele.
Apasă în zona indicată (1).
Apasă în zona indicată (2).
Apasă în zona indicată (3).
Apasă în zona indicată (4).
În dreptul fiecărei săgeţi, Excel va adăuga o coloană în care va muta acele informaţii.
Apasă butonul Next (5).
În această etapă, avem posibilitatea să formatăm coloanele în funcţie de ce date avem.
Apoi avem posibilitatea să alegem noua locaţie a datelor.
Apasă în zona indicată (6).
Noua locaţie a datelor ce vor fi “sparte” va fi celula C3.
Selectează celula C3 (7).
După ce s-a ales celula în care vor fi transferate datele, vom apăsa butonul de referinţe pentru a reveni la meniul iniţial.
Apasă în zona indicată (8).
În această fază tot ce mai trebuie făcut este să apăsăm butonul Finish pentru a încheia procesul de separare al datelor.
Apasă butonul Finish (9).
Excel ne va afişa un mesaj de avertizare, în care ne întreabă dacă vrem să înlocuim conţinutul celulelor în care vom face importul datelor.
Apasă butonul Ok (10).
Acum Excel a spart coloana ce conţinea CNP-uri în elementele de bază.

Pasul 0
Descarcă documentele ajutătoare şi dezarhivează documentul ajutător.

Pasul 1
Pentru a putea insera o ecuaţie, va trebuie întâi să inserăm un text box.
Apasă pe butonul Text Box (1).
În cadrul grupul Symbols găsim opţiunea de inserare a ecuaţiilor.
Apasă pe butonul Symbols (2).
Apasă pe butonul Equation (3).
Din lista de ecuaţii, selectează modelul indicat (4).
În acest moment, în cadrul text box-ului ne-a fost inserată ecuaţia aleasă la pasul anterior.
În ribbon mai apar două tab-uri: Format şi Design.
Cu ajutorul elementelor din tab-ul Design putem insera alte simboluri sau chiar alte structuri în cadrul ecuaţiei curente.
Apasă pe butonul evidenţiat (5).
Selectează simbolul indicat (6).
Putem insera în ecuaţie şi o altă structură.
Apasă pe butonul indicat (7).
Selectează structura indicată (8).
Astfel se pot introduce şi edita ecuaţii în noul Excel 2010.